Genul
Mucuna face parte din familia
Fabaceae și include aproximativ 150 de specii de legume anuale și perene. Dintre numeroasele vegetale sălbatice ale căror beneficii sunt prea puțin studiate,
mucuna pruriens a stârnit interesul cercetătorilor și a ajuns să fie larg răspândită în zonele tropicale și subtropicale ale lumii. Avându-și originea în sudul Chinei și estul Indiei, mai este cunoscută și sub numele de “păstaie de catifea”.
Mucuna pruriens conține cantități importante de proteină ușor digerabilă (23-35%), fiind folosită în mod tradițional ca sursă de hrană în anumite comunități din Himalaya și Mauritius. În Guatemala și Mexic, boabele sunt prăjite, măcinate și folosite ca substitut al cafelei. Din punct de vedere terapeutic, mucuna pruriens este folosită în special ca tonic nervos, afrodisiac și ca tratament în cazul bolii Parkinson
Cozpoziția chimică și constituenții activi
Valorile nutriționale ale
mucuna pruriens constau în 50-60% carbohidrați, 20-29% proteine, 8-10% fibre și 6-7% grăsimi. În general, este comercializată sub formă de extract al cărui constituent chimic bioactiv principal este l-dopa (sau levodopa), un precursor al neurotransmițătorilor dopamină, noradrenalină (norepinefrină) și adrenalină (epinefrină). Adițional,
mucuna pruriens mai conține alcaloizi (printre care și bufotenina, un derivat de triptamină sintetizată din aminoacidul esenţial triptofan), saponine și steroli. Contrar anumitor surse, mucuna pruriens nu conține nicotină, ci un compus asemănător acesteia din punct de vedere lexical, numit nicotinamidă. Aceasta este un derivat amidic al vitaminei B3, cu rol în procesul de reparare a ADN-ului, susţinere a proceselor celulare, prevenire a anumitor cancere ale pielii, tratare a hiperfosfatemiei la pacienţii hemodializaţi şi reducere a incidenţei afecţiunilor neurodegenerative. Boabele de fasole velvet mai conțin vitaminele B3 și C, iar dintre minerale enumerăm magneziul, fierul și seleniul.
Beneficii
- Îmbunătățirea simptomelor asociate bolii Parkinson
Până acum, au fost efectuate trei studii clinice asupra oamenilor cu extract de
mucuna pruries pentru boala Parkinson, publicate în anii 1995, 2004, respectiv 2017. Primul dintre ele a fost „open-label” („deschis”, însemnând că atât pacientul cât și medicul care evaluează rezultatele intervenției știu care din intervenții a primit-o pacientul), pe când ultimele două au fost „double-blinded” („dublu-orb” sau „dublu-mascat”, însemnând că nici pacientul, nici medicul care evaluează rezultatele intervenției nu știu care din intervenții a primit-o pacientul).
Toate cele trei studii au concluzionat faptul că suplimentarea cu pulbere de
mucuna pruriens a oferit îmbunătățiri similare medicației cu levodopa, cu anumite avantaje privind efectele secundare. Concluziile ultimului studiu, publicate în revista „Neurology”, susțin că aportul de mucuna pruriens în doză unică a îndeplinit toate măsurile de eficiență și de siguranță în comparație cu preparatele farmaceutice standard de levadopa, având și un profil de tolerabilitate mai ridicat.
- Stimularea hormonilor sexuali masculini și îmbunătățirea numărului de spermatozoizi
În urmă cu aproape un deceniu, Universitatea de medicină „King George” din India a condus două studii clinice care au avut ca scop evaluarea administrării de
mucuna pruriens în cazul infertilității masculine. Concluzia a fost că tratamentul cu mucuna pruriens a îmbunătățit nivelurile de testosteron, prolactină, dopamină, adrelanină și noradrenalină la bărbații infertili, precum și calitatea spermei. Interesant este faptul că înainte de suplimentarea cu M.P., pacienții prezentau inclusiv un nivel scăzut de dopamină, adrenalină, respectiv noradrenalină, a căror precursor este l-dopa.
- Îmbunătățirea stării generale de bine
Deși nu au fost efectuate teste pe oameni, beneficiile pe care
mucuna pruriens le-ar putea avea asupra stării psihice ar putea fi cât se poate de adevărate. În 2004, un studiu efectuat pe șoareci la o universitate de medicină și farmacie din India a certificat faptul că, după șapte zile de suplimentare cu extract de
mucuna pruriens, rezultatele au fost asemănătoare celor în care s-a utilizat tratamentul cu imipramin, un antidepresiv triciclic utilizat mai ales în tratamentul depresiei, tratarea anxietății și a tulburărilor de panică. Având în vedere conținutul ridicat de l-dopa, suplimentarea cu M.P. poate fi de ajutor celor care se luptă cu depresia cauzată de un deficit de dopamină.
- Repigmentarea firelor albe de păr
Unul dintre cele mai neobișnuite efecte secundare ale tratamentului cu
mucuna pruriens este repigmentarea firelor albe, atât la femei, cât și la bărbați. Încă de la primele utilizări pentru tratarea Parkinsonului, l-dopa a fost asociat cu prevenirea albirii firelor de păr și repigmentarea celor deja apărute. Atâta timp cât M.P. este o sursă naturală de levadopa, un metabolit intermediar în producția de melanină (cea care dă pigmentul părului), acest lucru nu e de mirare. Extractul de
mucuna pruriens este cu atât mai bun cu cât majoritatea prescripțiilor standard de l-dopa conțin printre altele și inhibitori ai decarboxilazei, care blochează funcția de sinteză a melaninei.
- Remediu natural pentru un somn mai bun
Una din zece persoane suferă de insomnie cronică, aceasta fiind cea de-a doua cea mai răspândită și grea tulburare mentală. Constatările privind mecanismele de bază ale creierului au fost inconsecvente iar tratamentele de pe piața farmaceutică nu sunt eficiente pentru toți pacienții.
Mucuna pruriens conține 5-HTP, un precursor al serotoninei și melatoninei care ajută la promovarea unui somn adânc. Un studiu efectuat pe o perioadă de 28 de zile pe un lot de 18 femei și bărbați activi și sănătoși, dar cu o calitate a somnului afectată, a analizat efectul extractului de
mucuna pruriens și Chlorophytum borivilianum asupra indexul Pittsburgh de calitate a somnului (“Pittsburgh Sleep Quality Index” - PSQI). Pentru 15 dintre participanți, s-a observat o îmbunătățire a somnului cu aproximativ 50%, fără vreo modificare a ritmului cardiac de repaus, a tensiunii arteriale sau a profilului metabolic.
- Scăderea în greutate
Spre deosebire de ceaiul verde care accelerează metabolismul sau fructul de baobab care diminuează apetitul,
mucuna pruriens ajută la pierderea în greutate într-un mod diferit și anume prin promovarea unei stări psihice bune. Veți avea mai mult chef de viață și de a vă angrena în activitățile pentru care găsim mereu scuze pentru a le amâna (de exemplu, mersul la sală). Mai mult decât atât, datorită stimulării hGH, M.P. are efecte anabolizante asupra organismului, crescând sinteza proteică, promovând lipoliza și contribuind la reducerea grăsimii.
Efecte secundare
Rețineți că profilul de siguranță al M.P. este relativ necunoscut având în vedere lipsa unor studii foarte riguroase. Lista de reacții adverse de mai jos nu este una definită și trebuie să vă consultați medicul dumneavoastră despre alte efecte secundare potențiale bazate pe starea dvs. de sănătate și posibilele interacțiuni cu alte medicamente sau suplimente.
În studiile făcute până în momentul de față, singurele reacții secundare raportate în urma suplimentării cu
mucuna pruriens au fost ușoare probleme gastrointestinale, dureri de cap și hipotensiune. Pot apărea mâncărimi și iritații ale pielii în cazul în care pulberea de
mucuna pruriens a fost contaminată cu “perii” care acoperă păstăile de fasole velvet. Aceștia conțin mucunaină, o enzimă proteolitică cu efect alergen.
Având în vedere mecanismul de acțiune, muira puama ar putea interacționa cu nitrații (nitroglicerina), antihipertensive, antihipotensive, antidepresive, medicamente împotriva disfuncțiilor erectile, medicație pe bază de hormoni, steroizi sau medicamente împotriva bolilor Altzeimer și Parkinson. Nu se știe încă dacă M.P. este sigură în cazul femeilor însărcinate sau care alăptează. Datorită lipsei suficiente de studii până în momentul de față, se impune consumarea suplimentelor care conțin
mucuna pruriens numai la recomandarea consultantului de specialitate.
