Procesul de detoxifiere - Ce presupune, de ce avem nevoie de el, cum îl realizăm?
Funcția de detoxifiere este o funcție primară a organismului care lucrează constant, interacționând cu celelalte funcții. Aceasta se realizează prin neutralizarea, transformarea și eliminarea toxinelor acumulate, organismul având nevoie în acest timp să fie susținut de nutrienții necesari pentru o curățare eficientă.
Ne referim la toxine ca la un cocktail de substanțe chimice potențial dăunătoare. Acestea iau forme multiple, de la cele evidente - prezente în produsele de curățare, fumul de țigară și alte chimicale industriale, la cele nu atât de evidente - pesticidele și erbicidele regăsite în fructele și legumele nesplălate, și în cele din urmă la cele invizibile, cel mai greu de detectat și care se referă la aditivii alimentari din alimentele procesate.
Deși organismul lucrează constant pentru a elimina aceste toxine înainte să-l afecteze, în absența unor organe de detoxifiere sănătoase - ficat, rinichi, intestin subțire, intestin gros - procesele interne de eliminare sunt inhibate și nu funcționează optim.
Cum se produce intoxicarea organismului?
Să examinăm etapele corespunzătoare. În prima fază, toxinele pătrund în organism fie prin aerul poluat (plămâni), prin intermediul alimentelor pe care le consumăm (sistem digestiv) sau prin piele (suprafețele cu care se intră în contact și produsele de igienă personală). Pasul doi presupune transportarea toxinelor odată absorbite, de la sânge la ficat. Odată instalate la nivelul ficatului, toxinele sunt procesate cu ajutorul enzimelor și antioxidanților și considerate a fi, în mare parte, non-toxice. În ultima fază, acești compuși considerați anterior toxici pot fi îndepărtați în siguranță cu ajutorul rinichilor (prin urină), a pielii (transpirație) și a intestinelor (materii fecale).
Sănătatea ficatului - organ implicat în procesul de detoxifiere - poate fi susținută prin controlul alimentar. Alimentele procesate bogate în zahăr și grăsimi, consumul regulat de alcool și cafea pun presiune suplimentară pe acesta, în timp slăbindu-i funcțiile. Cele mai comune semne ale unui ficat încărcat sunt indigestia după o masă bogată în grăsimi, afecțiuni ale pielii datorate acumulării toxinelor și disconfort digestiv, inclusiv greață, flatulență și respirație neplăcută, ca efect al fermentării alimentelor în tractul digestiv, rezultând astfel o digestie insuficientă a acestora.
Încurajator este faptul că ficatul este un organ cu capacități de auto-regenerare, astfel încât dacă îi este limitată expunerea la toxinele din alimente și mediu fiind, în același timp, susținut de hrana și suplimentele de care are nevoie, celulele sănătoase le înlocuiesc pe cele afectate de supraîncărcare.
De asemenea, sănătatea intestinelor este la fel de importantă în procesul de eliminare a toxinelor. De aceea, acestea necesită un echilibru între aportul de fibre și apă.
Fără un consum adecvat de apă, compușii toxici nu pot fi eliminați eficient, iar în lipsa fibrelor, există riscul de constipație.
Scopul unui program de detoxifiere echilibrat este de a reduce consumul de alimente care inhibă procesul de detoxifiere - alcool, cafea, zaharuri și carbohidrați
rafinați, grăsimi trans) - și a susține organele implicate în acesta cu nutrienții de care organismul are nevoie pentru a se însănătoși.
Rolul vlăstarilor
Vlăsarii cresc repede și cu ușurință în orice climat, fără a avea nevoie neapărat de sol sau lumină solară. Aceștia au avantajul de a oferi numeroase beneficii pentru sănătate,
datorită proprietăților sale nutritive.
Aceștia au crescut în popularitate în anii 1970, reprezentând o opțiune pentru cei care doreau să-și optimizeze alegerile alimentare, urmând ca să fie considerați de către
bucătari, brutari, atleți, producători alimentari și alții ca o formă de incorporare a vlăstarilor în preparate.
Vlăstarii au o concentrație mare de nutrienți datorită faptului că aceștia conțin toate elementele de care o plantă are nevoie pentru dezvoltare. Procesul de germinare
activează enzimele prezente în semințe, leguminoase și cereale, făcându-le mai ușor de digerat. De asemenea, crește cantitatea și biodisponibilitatea proteinelor, vitaminelor și
mineralelor, transformându-le în supernutrienți.
Există o gamă variată de semințe care pot fi germinate, printre care alfalfa, grâu, orz, hrișcă, secară, ridiche, orez brun, kale, semințe de floarea-soarelui etc.
Adăugați în mâncare, văstarii cresc valoarea nutritivă a preparatelor. Pentru a beneficia de maximum de nutrienți, este recomandat să fie consumați în stare crudă, în
salate, sandwiches, smoothies, sucuri, sosuri, pateuri sau ca și gustare.
Printre beneficiile consumului de vlăstari regăsim îmbunătățirea digestiei, accelerarea metabolismului, creșterea activității enzimatice la nivelul întregului organism,
prevenția anemiei, pierderea în greutate, scăderea nivelului de colesterol, reducerea presiunii arteriale, protecție împotriva cancerului, îmbunătățirea aspectului pielii, a vederii
și a nivelului de energie, precum și ca suport pentru sistemul imunitar.
Aceste plăntuțe verzi conțin cantități semnificative de proteine și fibre alimentare,vitamine: A, B, C, K, și minerale: calciu, fier, magneziu, mangan, cupru, zinc.
Importanța superalimentelor verzi în alimentație
Superalimentele (în special cele verzi) au cea mai mare concentrație de nutrienți ușor asimilabili, compuși care intervin în arderea grăsimilor, proteine, vitamine, minerale și
bacterii benefice care susțin formarea masei musculare și a țesuturilor, ca ajutor în digestie, având un rol de protecție și vindecare a organismului.
Superalimentele verzi sunt extrem de bogate în clorofilă, stuctura moleculară a acesteia fiind foarte similară cu cea a sângelui uman. Cercetările pe acest subiect au demonstrat că atunci când este consumată, producția de hemoglobină din sânge crește.
Aceasta rezultă în oxigenarea mult mai eficientă a sângelui, esențial pentru hrănirea celulelor.
Calciul din legumele verzi este asimilat de organism cu mai multă ușurință decât cel găsit în laptele de vacă. Potasiul din acestea are proprietăți antiinflamatoare și protectoare în cazul afecțiunilor cardiovasculare. De asemenea, verdețurile oferă fier, zinc, antioxidanți și magneziu, un nutrient care joacă rol în scăderea riscului de diabet, a bolilor cardiovasculare și a accidentelor vasculare.
Legumele cu frunze verzi reprezintă cea mai bună sursă de nitrați care provin din surse vegetale. Majoritatea nutrienților din acestea sunt solubile în grăsime, ceea ce înseamnă că includerea în alimentație a nucilor și semințelor poate fi de folos pentru o mai bună absorbție a fitonutrienților.
Dietele pe bază de vegetale, inclusiv alimente verzi, sunt alcalinizate pentru organism, ceea ce poate fi de folos pentru protecția masei musculare, reducerea riscului de gută și calculi renali.
Consumul a cel puțin o porție de frunze verzi lunar reduce riscul de glaucom cu 69 %. Luteina și zeaxantina din componența acestora protejează împotriva cataractei și a degenerării maculare.
De asemenea, consumul de verdețuri este asociat cu un aspect fizic mai plăcut, prin reducerea ridurilor, îmbunătățirea sănătății orale, întărirea sistemului imunitar și reducerea stresului.
Iarba de grâu este în special relevantă într-un proces de detoxifiere eficient. Spre deosebire de alte cereale, datorită faptului că a trecut printr-un proces de germinare, nu mai conține gluten sau alți agenți alergeni.
Iarba de grâu are un efect alcalinizant la nivelul organismului și este puternic detoxifiantă. Normalizează glanda tiroidă pentru stimularea metabolismului, astfel ajutând digestia și încurajând pierderea în greutate.
Sursă excepțională de minerale - magneziu, calciu, sodiu, potasiu, 19 aminoacizi esențiali și vitamine - C, E, caroten. Conține 30 de enzime cu rol antioxidant și saponine, substanțe depurative care ajută la eliminarea toxinelor din întregul organism.
Vă recomandăm pudrele noastre din iarbă de grâu și iarbă de orz (100 % gluten-freee, raw-vegan și ORGANICE). Și să nu uităm de pudrele de alfalfa, moringa, spirulina sau chlorella - cu potențial detoxifiant ridicat și efecte rapide.