Cafeaua – de ce o consumăm zilnic?

Când ne gândim la cafea, ne gândim la cafeină (cofeină). Acestă informaţie nu este completă, cafeaua fiind un amestec complex de substanţe – glucide, lipide, proteine, minerale, vitamine, alcaloizi şi fenoli.

---

Cofeina a fost descoperită în perioada 1820-1827, în diferite ţări, sub forma unor substanţe albe cristaline, denumite cafeină sau cofeină, guaranină şi teină, fiind izolată şi purificată din boabele de cafea verde, guarana şi frunzele de ceai. Prin anii 1838-1840 s-a demonstrat că aceste substanţe sunt identice. Din frunzele de ceai şi boabele de cacao s-au mai izolat două substanţe înrudite: teofilina şi teobromina, în timp ce din urina umană a fost izolataparaxantină.

Conţinutul cel mai mare de cofeină se găseşte în guarana, urmată de frunzele de ceai, care conţin şi cantităţi mici de teofilină. Boabele verzi de cafea conţin cantităţi diferite. De exemplu, cafeaua robustă are de două ori mai multă cofeină decât cafeaua arabică. Boabele de cacao conţin teobromină şi doar puţină cofeină.

Peste 95% din cofeina consumată pe glob provine din boabele de cafea şi frunzele de ceai. Din aceste surse îşi pregătesc băutura preferată locuitorii din Europa, America de Nord şi Brazilia. Cofeina se găseşte însă, în mod natural, în cel puţin 60 de plante diferite, încât locuitorii altor continente folosesc alte surse. În America de Sud, ceaiul din planta maté este foarte răspândit, în special în Argentina. Băştinaşii din India, Africa Tropicală şi Indiile de Vest mestecă frunzele de cola pentru efectele ei stimulante. De aici, nucile de cola sunt exportate pe tot globul, fiind folosite la fabricarea bauturilor de tip coca-cola.

În seminţele de cola, cofeina e legată de acidul tanic, şi poartă numele de colamină. Abia în timpul păstrării, sub acţiunea unor enzime, din colamină rezultă cofeină. Acesta este motivul pentru care, uneori, se spune că bautura coca-cola nu conţine cofeină.

Beneficii

Există o legătură clară între consumul de cafea şi capacitatea de a face efort fizic. O cafea băută cu 30 de minute înainte de a începe antrenamentul fizic are efect revigorant, energizant şi previne oboseala musculară.

Atunci când este consumată neagră, fără zahăr sau lapte, cafeaua solubilă este o băutură care conţine mai puţin de 80 calorii per 150 ml. Astfel, cafeaua nu influenţează aportul zilnic total de calorii, ajutând la păstrarea echilibrului dintre consumul caloric, esenţial în menţinerea greutăţii corporale.

Cafeaua, prin conţinutul de cafeină, ajută la menţinerea concentrării în momentele solicitante. Mai mult, îmbunătăţeşte memoria pe termen scurt şi alungă oboseala care intervine în a doua parte a zilei, mai ales după masă.

Alţi compuşi bioactivi din cafea sunt polifenolii, care prezintă proprietăţi antioxidante şi au un aport important în lupta împotriva radicalilor liberi, protejând astfel ţesuturile de atacul agresiv al acestora.

În cazul persoanelor sănătoase, consumul de cafea are mai multe efecte benefice, însă un consum ridicat (peste trei ceşti pe zi) poate produce foarte multe probleme de sănătate. Nu este indicat să consumaţi mai mult de una, maxim doua ceşti pe zi (nu căni). Încercaţi să evitaţi cafeaua nefiltrată pentru ca aceasta nu este sănătoasă nici în cantitate mică.

Oprirea bruscă a consumului de cafea poate produce dureri de cap, oboseală, iritabilitate, confuzie, concentrare dificilă, depresie etc.

O perspectivă mai puţin optimistă asupra consumului de cafea

Majoritatea cercetărilor susţin că această băutură este o sursă de cel putin 19 cancerigene alimentare. (La Recherche, iunie 1999) , cofeina fiind mai degrabă un co-carcinogen, adică putând creşte probabilitatea apariţiei cancerului în prezenţa altor carcinogene.

Cele mai cunoscute carcinogene sunt: metilglioxal, catecol, acid clorogenic, acid neoclorogenic; cofeina are un puternic efect mutagen, putând provoca leziuni la nivelul cromozomilor animalelor şi plantelor, acest lucru datorându-se, în special, tehnicilor de prăjire şi preparare.

• Cercetările efectuate în diferite ţări au arătat că un consum ridicat de cafea (peste 3 ceşti pe zi) creşte presiunea arterială sistolică şi diastolică cu 2.4 respectiv 1.2 mm Hg. Poate să nu pară alarmant, însă este cunoscut faptul că o scădere a tensiunii sistolice cu 2 mm Hg produce o scădere a mortalităţii datorate infarctului cu 10% şi a celei datorate altor afecţiuni cardiace cu 7%.

• Efectele cafelei nefiltrate asupra inimii sunt mai puternice decât cele ale cafelei filtrate, iar pastilele de cofeină cresc mult mai mult tensiunea arterială decât cafeaua.

• Alt efect negativ al cafelei este creşterea nivelului de colesterol rău (LDL). Cafeaua nefiltrată produce creşterea nivelului de colesterol total cu 23 mg/dl şi a LDL cu 14 mg, iar cafeaua filtrată creşte cu 3 mg nivelul de colesterol total şi nu influenţează colesterolul rău (LDL). Acest efect este produs de două substanţe ce se găsesc în cafea şi care sunt în mare parte reţinute de hârtia de filtru.

• Efectele consumului de cafea în timpul sarcinii şi alăptării nu sunt foarte clare, iar părerile sunt împărţite. Totuşi, toate studiile au arătat ca un consum ridicat de cafea poate produce pierderea sarcinii şi scăderea sensibilă a greutăţii fătului la naştere. Cafeaua consumată în timpul alăptării poate produce iritabilitate şi tulburarea somnului copilului.

• Consumul ridicat de cafea (peste trei ceşti pe zi) este asociat şi cu un risc crescut de osteoporoză în cazul femeilor de peste 65 de ani şi acestea nu trebuie să consume mai mult de o ceaşcă de cafea pe zi.

• Cafeaua limitează şi absorbţia fierului cu 24-73% şi, de aceea, nu trebuie consumată înainte / după masă sau înainte / după consumul de suplimente alimentare. Acest efect se manifestă şi la un consum de 150-200 ml de cafea.

011Efectele cofeinei asupra sistemului nervos central

• Cunoscută ca fiind un stimulent al sistemului nervos central, o substanţă psihoactivă, cofeina influenţează sistemul de comunicare al creierului pe mai multe căi. Este cunoscut faptul că celulele creierului (neuronii) comunică între ele prin intermediul unor substanţe chimice;

• Neuronii secretă mesageri chimici numiţi neurotransmiţători, care sunt recepţionaţi de celulele învecinate, şi pe care aceşti mesageri le influenţează. Unii neurotransmiţători au o acţiune stimulantă, în timp ce alţii au un efect depresiv;

• Efectul cel mai puternic al cofeinei constă în capacitatea de a influenţa nivelurile a doi neurotransmiţători: acetilcolina şi adenozina. Cofeina tulbură biochimia creierului, crescând nivelul acetilcolinei şi intervine în transmiterea adenozinei (fiind un antagonist neselectiv al receptorilor de adenozină). În felul acesta, cofeina deranjează echilibrul fin al neurotransmitatorilor din creier, cu consecinţe serioase ulterior;

• Adenozina are rolul unei frâne, iar cofeina împiedică acţiunea ei, permiţând o stimulare artificială a creierului. În fond, cine doreşte să frâneze transmiterea nervoasă în creier?

• De asemenea, cofeina influenţează activitatea altui neurotransmiţător: creşte cantitatea de dopamină, ceea ce este extrem de îngrijorător, deoarece unele dintre afecţiunile psihiatrice cele mai dificile par să fie produse de un exces de dopamină. De fapt, tratamentul standard al acestor tulburări psihice severe implică folosirea agenţilor ce blochează secreţia de dopamină în creier. În consecinţă, nu pare deloc surprinzător că un agent ce influenţează nivelurile de dopamină - cofeina - creşte riscul unor boli psihice, chiar dacă nu se vorbeşte prea mult despre aceast subiect;

• Tulburarea comunicării intracerebrale, produsă de cofeină, poate duce şi la alte afecţiuni psihiatrice, cum ar fi stările depresive, caracterizate prin scăderea funcţiei lobului frontal şi încetinirea circulaţiei sanguine în acest teritoriu. Unele cercetări arată că aceste modificări se pot datora, cel putin parţial, nivelurilor de dopamină din lobul frontal;

• Cum reacţionează creierul pentru a contracara efectele cofeinei? În situaţia unei expuneri cronice la cofeină, creierul încearcă să acţioneze cel puţin în două moduri;

• În primul rând, prin scăderea producţiei de acetilcolină. Aceasta pare sa fie o modalitate de a diminua impactul nivelurilor crescute de acetilcolină produse de cofeină;

• În al doilea rând, creierul creşte nivelul receptorilor de adenozină. Este modalitatea de a permite adenozinei să aibă o voce mai puternică în comunicarea cerebrală - în ciuda blocării produse de cofeină. Din nefericire, aceste modificări in creier contribuie la instalarea dependenţei faţă de cofeină.

Tulburarea somnului, sub acţiunea cofeinei, nu trebuie să ne surprinda. Cofeina diminueaza somnul profund, adică stadiile 3 şi 4 - cele mai odihnitoare, scade durata totală a somnului şi creşte frecvenţa trezirilor spontane. Multora le produce tremurături ale mâinilor şi ale musculaturii. Cantităţile excesive de cofeină pot produce crize epileptice şi chiar moarte.

02Efectele cofeinei asupra aparatului cardiovascular

• Creşte tensiunea arterială, sistolică şi diastolică cu 5-10% pentru mai multe ore;

• Creşterea rezistenţei periferice este un efect datorat capacităţii cofeinei de a bloca receptorii vasculari de adenozină. Cofeina poate produce o creştere permanentă a tensiunii arteriale, la cei care o consumă în mod regulat, chiar dacă doza zilnică este moderată;

• Produce vasoconstricţia arterelor cerebrale, efect ce explică eficacitatea ei in tratamentul migrenei;

• Creşte rigiditatea arterial;

• Creşte valoarea trigliceridelor şi a colesterolul din sânge, factori de risc recunoscuţi de mult timp pentru boala coronariană.

03Efectele cofeinei asupra tubului digestiv

• Favorizează refluxul gastroesofagian;

• Creşte aciditatea gastrică şi secreţia de pepsină;

• Cresterea frecvenţei cancerului pancreatic, în ultimele decenii, şi raritatea apariţiei lui printre mormoni si adventiştii de ziua a şaptea, care nu fumează si nu beau cafea, ar putea sugera că, atât cafeaua, cât şi tutunul, joacă un rol în apariţia acestei neoplazii.

04Efectele cofeinei asupra aparatului respirator

• Relaxează musculatura bronhiolelor, ducând la creşterea fluxului sanguin pulmonar şi la un aport crescut de aer în plămâni.

05Efectele cofeinei asupra aparatului renal

• Acţiune diuretică prin creşterea fluxului sanguin renal şi a filtraţiei gomerulare;

• Creşte excreţia urinară de calciu, iar pierderile nu sunt compensate în primele 24 de ore după consum. Băuturile de tip cola, pe lângă cofeină, conţin şi acid fosforic care formează un complex cu calciul din alimente, blocând absorbţia lui şi favorizând, pe această cale, apariţia osteoporozei;

Fiecare 10 mg de cofeină consumată produce pierderea unui miligram de calciu prin urină.

• Pe lângă excreţia calciului prin rinichi, cofeina creşte concentraţia globulinelor legate de hormonii sexuali, ducând, astfel, la o scădere a testosteronului şi estrogenului disponibil, favorizând, şi prin acest mecanism, riscul osteoporozei;

• Creşte riscul cancerului de colon, rect şi pancreas.

06Efectele cofeinei asupra metabolismului energetic

• Creşte metabolismul bazal cu 5-25%;

• Creşte concentraţia acizilor graşi liberi în plasma, prin efectul lipolitic; crescând nivelul catecolaminelor circulante, acestea, la rândul lor, mobilizează acizii graşi liberi;

• Creşte rezistenţa faţă de insulină şi alterează testul de toleranţă la glucoză (dupa consumul de cafea, valorile glicemiei sunt mai mari şi persistă un timp îndelungat).

07Alte efecte ale cofeinei

• Scade absorbţia fierului cu aproximativ 50%, datorită taninului conţinut în cafea şi ceai;

• Tulbură repararea acidului dezoxiribonucleic, favorizând malformaţiile congenitale;

• Consumul zilnic a peste 3 ceşti de cafea creşte de 4 ori riscul nasterii unui copil cu o greutate subnormală, adica sub 2500 g; cofeina traversează placenta şi poate afecta respiraţia şi ritmul cardiac fetal. Se cunoaşte frecvenţa mai mare de avorturi spontane la consumatoarele de cafea;

• Recomandarea este ca toate gravidele şi femeile care alăpteaza să se abţină de la consumul de cafea sau ceai. După naştere, cofeina este secretată în laptele matern. Nivelul cofeinei în lapte este cu 50% mai mare decat în serul mamei;

• Deprimă sistemul imun.

Alternative sănătoase

• Pudra de carob - celor care doresc un înlocuitor mai sănătos pentru cafea, cacao şi ciocolată, pulberea obţinută din păstăile uscate ale roşcovului (Ceratonia siliqua), apărută în comerţ sub denumirea de carob, poate reprezenta o soluţie. Pulberea obţinută din păstăile de roşcov este bogată mai ales în fibre insolubile şi polifenoli (conţine şi pectină). Consumul de carob are o puternică acţiune antioxidantă, scăzând valoarea colesterolui si a trigliceridelor. Păstăile şi pulberea obţinută din ele conţin 8% proteine, 46% zahăr (care este înglobat în fibrele vegetale şi nu se poate absorbi atât de repede ca şi zahărul obişnuit sau mierea), calciu, magneziu, potasiu, vitamine din grupul B şi cantităţi foarte mici de fier, crom, cupru şi mangan.
• Ceai din Ginseng siberian – acest ceai se prepare din rădăcina uşor amară de ginseng, iar dacă nu-l poţi bea simplu, îndulceşte-l cu nectar de agave; stimulează concentrarea şi poate fi folosit pe termen lung.
• Suc din iarbă de grâu – acest suc este un energizant cunoscut ca un shot de vitamine, minerale şi nutrieţi esenţiali. Multora nu le place gustul, însă poate fi folosit în combinaţie cu alt suc. Se digeră uşor şi este asimilat rapid de corp.
• Ceai de licorice (lemn dulce) – nu conţine cofeină, dar ajută corpul să se detensioneze. Se poate consuma ca tinctură sau în ceai, deoarece este un tonic care energizează.
• Latte din cacao, maca sau acai - pudra de cacao organică este cea mai mare sursă naturală de magneziu, crom, zinc, fier, mangan, cupru, antioxidanți și vitamina C; Maca, o rădăcină cu aspect de ridichie si gust de varza care creste în Peru, este bogată în minerale precum potasiu, calciu și fosfor, are peste 20 de acizi grași și aminoacizi diferiți și este excelentă pentru sistemul endocrin și activitatea cerebrală. Acai (fructele unui palmier sud american) seamănă cu afinele, numai că au de 7 ori mai multe substanțe antioxidante. În plus, ajută la arderea grăsimilor și accelerează metabolismul.