Balanța acid-alcalin

Urmând un regim alimentar bazat pe consumul de alimente alcaline, poți experimenta proprietățile nutritive ale plantelor. Prin aportul considerabil de vitamine și minerale, acestea ajută la vindecare și prevenția bolilor.

Bilioane de celule din țesuturile organismului se bazează pe un mediu alcalin ca să funcționeze în parametri optimi. Acesta împiedică degradarea celulară și luptă împotriva bacteriilor patogene. Factorii care determină funcționarea optimă a celulelor țesuturilor din organism sunt hidratarea, temperatura, nutriția corespunzătoare și PH-ul sângelui.

PH-ul se traduce prin expresia potențialului de hidrogen și este o unitate de măsură a ionilor de hidrogen dintr-un lichid - numărul crescut al acestora determină aciditatea, iar un număr scăzut, alcalinitatea lichidului. Sângele (plasma) are nevoie de un PH cuprins între 7.35 și 7.45 pentru funcționarea optimă a celulelor. Motivul este că toate proteinele prezente în organism au nevoie de un anumit tonus pentru a funcționa, iar acesta este influențat de cea mai mică schimbare în PH-ul fluidelor din organism.

PH-ul sub 7.45 provoacă acidoză, o stare care conduce la depresia sistemului nervos central; peste 7.45, alcaloza cauzează hipersensibilitatea și hiperexcitabilitatea nervilor, rezultând în crampe musculare, nervozitate, convulsii.

De ce este important să ținem aciditatea sub control?

Atunci când consumăm în exces alimente care provoacă aciditate în organism, rinichii sunt suprasolicitați, iar toxicitatea rezultată se acumulează în țesuturi.

Cele mai comune simptome ale acidozei sunt: oboseală cronică, unghii casante și păr fragil, densitate osoasă redusă, creștere/ scădere în greutate, dureri de cap, acnee, probleme digestive, artrită, diabet, infecții, alergii, candidoză, probleme cardiace, cancer.

Spunem că un aliment este alcalin sau acid, în funcție de reziduurile acide produse în timpul digestiei. După ingestia mâncării și a lichidelor, rezultatul final al digestiei și asimilării nutrienților se află într-o formă alcalină sau acidă.

De asemenea, pe măsură ce se produce energie la nivel celular, sunt formați o serie de acizi eliberați în fluidele corpului. Acești acizi, generați de procesele metabolice care au loc zilnic - sunt inevitabili. Pe măsură ce corpul generează energie pentru a supraviețui, va produce o rezervă continuă de acizi.

Așadar, există două direcții care pot perturba PH-ul fluidelor corpului - rezultatul acid sau alcalin al mâncării și lichidelor ingerate și acizii generați datorită proceselor metabolice regulate.

Din fericire, corpul are la dispoziție mecanisme majore care lucrează simultan pentru a preveni perturbarea acestor procese și a destabilizării PH-ului din sânge:

• Sistemul-tampon acid carbonic-bicarbonat
• Sistemul tampon proteic
• Sistemul tampon fosfatic
• Exhalarea (eliminarea prin expirație) a dioxidului de carbon (CO2)
• Eliminarea pe cale renală a ionilor de hidrogen

Lichidele implicate în fluidele corpului se împart în două categorii:

• Lichidul intracelular - prezent în toate procesele celulare (adesea numit citosol, reprezintă 2/3 din cantitatea totală a fluidelor din organism)
• Lichidul extracelular - prezent în exteriorul celulelor

Fluidele extracelulare se clasifică în două grupuri:

• plasma - alcătuiește sângele
• lichidul interstițial - ocupă tot spațiul din jurul țesuturilor

Lichidul interstițial include fluidele aflate în ochi, sistemul limfatic, articulații, sistemul nervos și între membranele protectoare din jurul aparatului cardiovascular, respirator și digestiv.

Pe lângă alimentația necorespunzătoare, corpul poate produce acid datorită stresului, acumulării toxinelor, mediului poluat, lipsei somnului și medicamentației.

Beneficiile unei alimentații alcaline

Majoritatea fructelor și legumelor au un efect alcalin asupra organismului. În schimb, cerealele, produsele de origine animală și alimentele procesate produc acid.

Pentru a împiedica formarea acidului, este recomandat consumul alimentelor alcaline care neutralizează acest efect și care au un PH compatibil cu cel al sângelui.

Vă prezentăm o listă orientativă a unor alimente comune cu PH diferit:

Efect alcalin

• alge de mare
• alfalfa
• ananas
• avocado
• banane
• broccoli
• conopidă
• ghimbir
• kiwi
• lămâi
• lime
• mango
• mazăre
• măcriș
• mere
• nectarine
• papaya
• pătrunjel
• pepene galben
• pepene roșu
• pere
• piersici
• portocale
• grapefruit
• stafide
• struguri
• sparanghel
• sucuri de legume
• țelină
• usturoi

Efect acid

• alcool
• antibiotice (și majoritatea medicamentelor)
• brânză
• cafea
• carne
• pâine
• orz
• îndulcitori artificiali
• oțet alb
• sare rafinată
• tutun
• zahăr rafinat

Fără alcalinizare, corpul consumă din resursele proprii – minerale, pentru a neutraliza acizii. De aceea, datorită mediului alcalin prezent în corp, atunci când acesta este supus unui efort fizic sau intelectual, timpul de recuperare este mai scurt.

Sigur, nu înseamnă că ar trebui să ne hrănim doar cu alimente alcaline. Este recomandată respectarea unui procent de 80 % alimente cu efect alcalin şi 20 % alimente cu efect acid.

Consumă astăzi un regim alimentar alcalin

Abordaţi cu încredere aceşti paşi generali pentru a incorpora zilnic alimente alcaline:

• Beţi multă apă pentru o detoxifiere naturală a organismului. Este recomandat să începeţi ziua cu un pahar mare de apă în care să adăugaţi zeamă de lămâie sau oţet de mere organic.
• Combinaţi alimentele alcaline cu cele acide atunci când preparaţi o masă, pentru a crea un echilibru; concentraţi-vă pe alimentele bogate în potasiu, de exemplu lămâile sau bananele.
• Alegeţi alimente proaspete, organice, nemodificate genetic. Orientaţi-vă spre suplimentarea dietei cu minerale pentru a ajuta corpul să neutralizeze reziduurile acide (alimentele organice au un conţinut nutritiv mai dens).
• Optaţi pentru consumul alimentelor cât mai aproape de starea lor naturală – crudă sau uşor gătită (la aburi).
• Consumaţi salate cât mai des; frunzele verzi sunt alimentele cele mai alcaline, bogate, de asemenea, în micronutrienţi esenţiali. Incorporaţi spanac sau varză kale pentru cele mai bune rezultate. Cu cât sunt mai închise la culoare, cu atât mai bine.
• Cerealele sau anumite leguminoase nu sunt alimente alcaline, dar au calităţi nutritive seminificative şi fac parte dintr-un regim de viaţă sănătos – este indicat să le consumaţi împreună cu alimente alcaline. Vă recomandăm consumul cerealelor fără gluten, întrucât sunt mai sănătoase şi nu provoacă inflamaţii în corp: hrişcă, mei, mazăre, linte, fasole, etc.
• Înlocuiţi produse de origine animală cu surse de proteină vegetală, cum sunt seminţele de cânepă, spirulina, broccoli. Acestea sunt mai alcalinizante pentru corp.
• Incorporaţi mai multe fructe şi legume, consumându-le zilnic în sucuri, smoothies sau ca şi gustări.
• Hidrataţi şi germinaţi nucile, cerealele şi seminţele pentru un rezultat şi mai alcalin.

Alte modalităţi de alcalinizare a organismului

Aşa cum am menţionat, comportamentul alimentar nu este singura modalitate care contribuie la influenţarea PH-ului din organism. Pentru o alcalinizare mai eficientă, este necesar să încercaţi aceste schimbări:

• Mâncaţi încet şi mestecaţi de fiecare data timp de 30-40 ori. Fiţi atenţi să nu mâncaţi excesiv.
• Practicaţi regulat tehnici de respiraţie profundă pentru reducerea stresului.
• Debarasaţi-vă de cosmetice şi produse de curăţare cu un conţinut ridicat de ingrediente toxice. Înlocuiţi-le cu produse naturale, care au în componenţă cât mai puţine ingrediente pentru o utilizare cât mai sigură.
• Faceţi sport regulat, întrucât mişcarea încurajează eliminarea reziduurilor acide din corp.
• Bicarbonatul de sodiu poate fi de ajutor pentru neutralizarea acidului şi echilibrarea PH-ului din sânge şi urină. Este indicat să-l folosiţi şi pentru calmarea simptomelor de reflux gastroesofagian.

Alimente acide şi alimente alcaline

PH3

• sucuri procesate, băuturi energizante
• şuncă, cârnaţi
• brânzeturi fermentate, îngheţată
• budinci
• majoritatea mâncărurilor prăjite
• ulei de palmier
• drojdie

PH4

• bere, ceai negru
• ton la conservă, homar, porc, vită
• brânză, cremă de brânză, lapte bătut
• zahăr alb, îndulcitori artificiali, ciocolată, produse de patiserie, popcorn, gem, jeleu
• nuci prăjite sau coapte
• oţet din vin alb

PH5

• vin, cafea, sucuri de fructe îndulcite, apă purificată, apă distilată
• vită, pui, curcan, miel, capră
• brânză cottage
• zahăr brun
• pâine albă, grâu, paste rafinate, orez alb, orz, fursecuri din orez
• ulei de susan
• oţet balsamic, ketchup, muştar, sare iodată

PH6

• sucuri de fructe, soia, orez, lapte de migdale, lapte de orez, ceai
• ficat, stridii, somon
• iaurt
• ouă, peşte
• sirop de arţar
• spanac gătit, cartofi decojiţi, murături
• prune, majoritatea deshidratate
• fasole neagră
• porumb, majoritatea pâinii integrale
• nuci, fistic, nuci de Brazilia
• cacao, hummus, sos de soia

PH7

• apă îmbuteliată, apă de izvor, apă de mare
• cocos, banane verzi
• hrean, cartofi cu coajă
• mazăre verde, fasole albă
• miere crudă
• majoritatea cerealelor integrale, ovăz, orez brun, orez basmati
• ulei de rapiţă, ulei de porumb, ulei de floarea-soarelui
• tofu, tamari

PH8

• ceai de ghimbir, sucuri de fructe neîndulcite
• melasă
• fructe: mere, portocale, grapefruit, piersici, ananas, cireşe, caise, căpşuni, banane
• legume: ciuperci, măsline, roşii, ardei roşu, ridichi, dovleac, păstrânac
• boabe de soia
• quinoa, mei, grâu spelta
• migdale, seminţe de susan, seminţe de in, castane
• ierburi proaspete, oţet de mere, supă miso

PH9

• ceai verde şi ceaiuri medicinale
• fructe: afine, mure, zmeură, pere, struguri, kiwi, pepene galben, mandarine, nectarine, smochine proaspete, curmale, stafide, mango, papaya
• legume: avocado, majoritatea frunzelor verzi, andive, ţelină, mazăre, cartofi dulci, vinete, zucchini, sfeclă, usturoi proaspăt, ghimbir, ceapă
• leguminoase: fasole verde
• alfalfa şi alte seminţe germinate
• scorţişoară

PH10

• sucuri proaspete de legume, sucuri verzi
• lămâie, lime, spanac proaspăt, broccoli, anghinare, varză, conopidă, morcovi, castraveţi, alge de mare, iarbă de grâu, sparanghel, ceapă, varză kale
• bicarbonat de sodiu