Zilele trecute publicam următorul anunț:
“Știu ce vreau să îmi aducă Moș Crăciun în dar anul ăsta: o picătură de har, să îl demasc pe impostorul burdihănos O-Ho-Ho! care bea cola și care aduce – chipurile – “bucuria copiilor” = dulciuri ambalate seducator.
Dacă primesc darul, promit că în Simplu (2) o să înțeleagă toți copiii, indiferent de vârstă, de ce zahărul alb e otrava secolului (legalizată) și de ce pe toate produsele care conțin zahăr, inclusiv cutiile de lapte praf, borcănelele cu mâncare de bebeluși, siropelele cu zahăr pentru imunitate etc, ar trebui să scrie mare, la fel ca pe pachetele de țigări, Adevărul:
Zahărul ucide!
Mulțumesc, Moș Crăciun, pentru copiii acestei lumi și pentru nemurirea steluțelor din privirea lor!”
***
Actualizare Octombrie 2016 – Dorință îndeplinită
Există lupi îmbrăcați în bunicuțe, să știe toți copiii cuminți: umblă liberi și îi păcălesc până și pe părinți. Situația e dură, iaca, am prins lupul cu blana cea mai sură: zahărul ascuns sub denumiri ”deștepte”. Eu l-am descris în cartea Simplu 2, Cristiana i-a facut portretul robot și trei copii isteți l-au prins cu acadeaua-n bot!
***
Deși este o diferență uriașă între principalele tipuri de carbohidrați, industria alimentară le-a grupat pe toate sub denumirea de “zaharuri”. Zahărul rafinat se numeste sucroză, însă popular se folosește denumirea generică – “zahăr”, pentru oricare dintre aceste zaharuri, nu doar pentru sucroză.
Este cu adevărat semnificativă problema zahărului? Categoric, da. Cel puțin din următoarele patru motive, “deștept” exploatate de industria alimentară:
1. Producătorii s-au prins că începem să ne trezim.
Au găsit noi denumiri sub care să ascundă “zahărul” (zaharurile izolate chimic). Caută să impună pe piață aceste zaharuri procesate industrial, ca fiind inofensive și chiar necesare pentru sănătate.
Sintagma “zaharuri naturale” e făcuta să “ne ia ochii”. Pe cutiile de lapte praf stă la loc de cinste, chiar în fruntea listei de ingrediente.
Este o diferență uriașă între zaharurile naturale și zaharurile chimice, de sinteză. Nu puneți semnul egalitătii între ele, indiferent ce pretinde producătorul pe ambalaj sau în prospect.
“Zahărul” din alimentele integrale (fructe, legume, miere, cereale integrale, amidonoase) este diferit de îndulcitorii chimici, numiți manipulativ “zaharuri naturale” (sirop de porumb, amidon, dextroza, maltoza, glucoza, fructoza, lactoza, sucroza, rapadura, zahar brut, zahar brun, nectar de agave, melasa, zahar pudra, zahar invertit, sorbitol, mannitol, malitol, xylitol, zahăr de struguri – Traubenzucker, zahăr din lapte – Milchzucker). Zahărul rafinat (sucroza) este unul dintre zaharurile cu structură complet diferită de a celorlalte zaharuri simple sau complexe și de aceea corpul nostru NU o poate folosi. O tratează ca pe un corp străin, cu manifestările de rigoare în planul sănătății. Mai mult decât atât: lucrurile făcute de Natura au in ele energia Divinului. Lucrurile produse industrial au in ele energia oamenilor sau a masinilor care le-au produs.
Fructoza și glucoza sunt zaharuri care pot fi utilizate de celulele noastre atunci când sunt consumate odată cu alimentul integral din care fac parte (cel mai bine fructe și legume). Atunci când apar sub formă de pudră la borcan sau ingredient (citiți întotdeauna eticheta!), nu mai sunt decât un izolat chimic, care NU poate fi folosit de celulele noastre drept combustibil. Din contră, organismul își consumă energia vitală încercand din răsputeri să elimine sau să depună și să neutralizeze acești izolați, pentru a nu afecta restul celulelor.
Galactoza – din laptele matern este zaharul preferat al intestinelor si al creierașului unui copil.
Fructoza – din fructe proaspete și bine coapte este zaharul preferat al organismului uman, indiferent de vârstă! Înseamnă viață, armonie, echilibru, fericire, lumina soarelui! Când mâncăm fructoza sub forma de fructe coapte, sucuri proaspat stoarse sau piureuri de fructe (nu, sucurile și fructele nu fac rău dacă știm să le consumăm), atunci se digeră ușor, se absoarbe fără să obosească pancreasul, atât din intestin în sange, cât și în interiorul celulelor. Celulele creierului, ale sistemului nervos și ale ficatului sunt direct dependente de fructoză, dar de fructoza din fructe, nu de cea din borcan sau din produsele care contin fructoză. Absența de lungă durată a fructozei duce la degradarea, degenerarea și moartea celulelor.
Glucoza din legume este un alt combustibil preferat al celulelor, ea are însa nevoie de pancreas (insulină) pentru a putea fi folosită de organism.
Mierea (fructoză+glucoză) – e unul dintre zaharurile complexe folosite cu plăcere de organism, dar cu un consum mai mare de energie și cu o producție semnificativă de reziduuri acide. Se poate consuma, dar într-o cantitate moderată. E periculoasă pentru copiii mici (botulism etc)? De ce să evităm să o prelucrăm termic? E etic să consumăm miere? Găsiți răspunsurile în articolul meu Miere+ceai fierbinte=toxic! (actualizat in 2013 si 2015). Evitați mierea de rapiță și fiți atenți la mierea fluidă, mai bine cumparați miere cristalizată (cremoasă).
2. Continuăm să fim comozi și indolenți:
nu citim eticheta produsului înainte de a da banii pe el și de a-l introduce în corpul nostru sau al copiilor.
De curiozitate am făcut un exercițiu. Am citit eticheta cutiilor de lapte praf. Am vrut să văd: dacă un copil este hrănit exclusiv cu lapte praf, care este cantitatea totală de zaharuri (izolati chimici) care intră în corpul lui doar din lapte praf? (Atenție, scenariul este conservator, se referă doar la lapte praf. Dar copiii primesc dulce din multe alte surse, nu doar din laptele praf!). Am calculat și ce cantitate de zaharuri (“zahăr”, inclusiv sucroză) ar trebui să intre in corpul unui copil până la vârsta de 18 ani, dacă ar fi să respectăm întocmai normele în vigoare emise de Ministerul Sănătății.
Iată ce a rezultat, demonstrația mea in cadrul conferinței Vitamina L – Hrana dincolo de Hrană:
O făptură a Divinului din lumea medicală mi-a transmis că aberez și că e un nonsens să transmit chestii din astea … ”șoc și groază”. Înteleg. Atunci să-l rog pe pe Președintele Coca Cola pe Europa, să ne zică el (înca o dată) de ce e bine să citim eticheta și de ce eticheta servește ca exonerare de răspundere pentru producator, întocmai ca prospectul produselor farmaceutice. Bine-așa?
3. Mirajul, frica si abandonul
în fața oricărui fel de autoritate în domeniu.
După naștere, personalul din maternități și pediatrii (cu câteva excepții care sperăm să inspire generalizări) se străduiesc să ne convingă că una dintre greșelile fundamentale făcute de Dumnezeu este că NU a umplut sânii noștri de proaspătă mamă cu lapte praf. Apoi, când începe diversificarea alimentației (de multe ori inutil si nefondat accelerată), suntem din nou avertizate că a greșit Dumnezeu și n-a pus suficient zahăr în natură, așadar să adăugăm noi, îndulcind cu zahăr “sănătos”: fructoza, lactoza etc.
Exemplu. Primesc zilele astea un mesaj email de la un comerciant (și) de prafuri de îndulcit. Reprezentantul firmei respective a crezut că sunt medic sau medic nutriționist: “Sperăm să venim în sprijinul dvs și al pacienților dvs, anunțându-vă că produsul …. este din nou pe piața românească. Produsul …., (lactoza), este un produs natural, pur, din lapte, care se recomanda copiilor, gravidelor, adulților și persoanelor vârstnice. Este un stimulent digestiv natural care nu are efecte secundare și nu dă dependență. Produsul este disponibil pe …”
Am cerut explicații. Am primit traducerea legalizată și:
“Nu comercializăm de curând acest produs și din experientă vă pot spune că a avut efectul scontat pentru clienții care l-au cumpărat, aceștia revenind după ce au terminat o cutie. Cel mai adesea a fost folosit de către copii, pentru că la ei e mai greu de corectat constipația din alimentație.”
Voi ce astfel de “petarde” ați primit și ați refuzat până acum?
Dragii mei, constipația, ca și alte dezechilibre de sănătate are cauze multifactoriale, principalele fiind alimentația (fizic) și stresul (emoțional). Problemele apar din interior și tot de acolo se și rezolvă. Constipația nu se vindecă cu izolați sau cu medicamente de sinteză, e doar o cârpire temporară, care pune și mai mare presiune pe organism. Putem ajuta, e adevărat, cu soluții cu adevărat naturale, însa și astea sunt doar niște “cârje”, menite să ne susțină temporar organismul, timp în care noi să acționăm pe cauze. Am mai răspuns unor întrebări legate de constipație în general și despre constipație la sugari.
Celebrul medic pediatru Robert Mendelsohn, considerat un eretic medical, prezenta rețeta sigură, dacă vrei să dai faliment ca medic pediatru cu cabinet propriu de consultații.
Pasul 1: Recomanzi pacientelor să alăpteze sau să alăpteze exclusiv cât mai mult peste 6 luni și ele se vor duce la următorul medic. Unul care le va asigura că formula de lapte praf este aproape identică și la fel de bună ca laptele matern, oferind în schimb: pentru mamă avantajul confortului și pentru copil avantajul independenței începand chiar din fașă.
Pasul 2: Pacientele care aleg să alăpteze și rămân fidele, vor avea copii cu sistem imun mai robust, care se vor îmbolnavi rar, vor face forme ușoare de “boală” și se vor vindeca mult mai repede, de obicei fără intervenții medicale. Așa că i-ai pierdut și pe aștia de pacienți!
4. Suntem Toma Necredinciosul:
dacă nu ne trăznește pe loc, nu credem că face rău.“Toata viața s-a mâncat și uite că nu s-a întâmplat nimic!”
Asa este, s-a mâncat, dar cu măsură. Noi am pierdut de mult simțul măsurii. Acum zahărul e peste tot, chiar și în pâine. Asa este, nu s-a intamplat “nimic”, dar asta doar pentru că avem o accepțiune hilară a lui “nimic”.
In acceptiunea moderna, “Nimic” = “nu am murit” sau “sunt pe propriile picioare = sunt bine”. Suntem și noi ca Dacia. Înainte de ’89, datorita crizei de combustibil se mai folosea la Dacie și kerosen: “Merge, bă, uite că n-a crăpat!”
Corpul este incredibil de rezistent și are mecanisme proprii de apărare, supraviețuire (desi eu i-aș zice mai degrabă sub-viețuire), regenerare etc. Așa că poate fi abuzat ani la rând înainte să apară dezechilbre demne de luat în considerare sau probleme de sănătate care să ne pună pe gândit profund.
De aia și îmbătrânim urât = ne degradăm fizic și emoțional (știm că e așa, alfel nu ne-ar fi atât de frică de bătrânețe și n-ar prospera producătorii de botox, acid hialuronic si produse anti-ageing), pentru că organismul nostru drag își consumă energia vitală pentru a rezista abuzurilor (săvârșite de noi și ale căror consecințe sunt puse apoi în seama unui Dumnezeu aspru și pedepsitor), nu pentru a se regenera. Așa de simplu stă treaba.
Voi citiți etichetele alimentelor? Ce ingrediente v-au provocat fiori reci pe șira spinării? Ce “scuze” și justificări aveți atunci când cumpărați sau când mâncați dulciuri din magazin sau când folosiți zahăr? Hai să ne împuternicim reciproc, că împreuna biruim mai iute. Când unul se vindecă, toți beneficiem de energia vindecării care se răspândește în jur… Momentul ne este prielnic, mâine este chiar Sf. Andrei, el însuși considerat un sfânt vindecator. La mulți ani tuturor celor care își serbează ziua numelui!
***
Later edit, 7 ianuarie 2016: Articol tradus si publicat azi pe site-ul MedLife in direct cu medicii despre: Care este cel mai mare pericol al consumului de zahar? Care sunt sursele ascunse de zahar, cum le descoperim si cu ce le putem substitui?
Foto Credits: Andreea Stanciu, Invitatii de Nunta Handmade
Video Music: Call to Love, Lex van Someren
Articolul este scris de Cristela Georgescu si preluat de pe site-ul https://cristelageorgescu.ro/ cu acordul autoarei.